Premiile Uniunii Scriitorilor din România, 2023

În 31 mai 2024, la Teatrul Național din București a avut loc Gala Premiilor Uniunii Scriitorilor din România pentru anul editorial 2023. Amfitrionul galei a fost președintele interimar al Uniunii Scriitorilor din România, Varujan Vosganian.

Juriul, alcătuit din Angelo Mitchievici (președinte), Gheorghe Glodeanu, Andrea H. Hedeș, Mircea Mihăieș, Vasile Spiridon, Peter Sragher, Răzvan Voncu (membri), a stabilit următoarele premii pentru cărțile publicate anul trecut.

La poezie, Ion Mureșan a fost marele câștigător pentru volumul „Introducere în poezie”. Alături de el au mai fost nominalizați.

Ioana Nicolae, Nicolae Coande, Nicolae Tzone și Emilian Iachimovscki.

La proză, Adrian G Romila este cel care a triumfat cu romanul „Acasă, departe”. Restul nominalizărilor la această secțiune – Hanna Bota, Ștefan Mitroi, Andreea Răsuceanu și Angela Martin.

Pentru categoria Critică, eseu și istorie literară, memorii, jurnale, publicistică – Adrian Papahagi a fost declarant învingător cu volumul „Shakespeare interpretat de …, Pericle, Cymbeline, Furtuna”. Pentru acest premiu a mai fost pe lista scurtă Dan C. Mihăilescu, Alexandru Călinescu, Ion Vartic și Cornel Ungureanu.

La Dramaturgie, marele câștigător a fost Marius Ilea cu volumul „Societatea de socializare din Medio-Monte”. Au mai fost nominalizați, Alexandra Bodea, Ștefan Caraman și Saviana Stănescu.

Pentru Traduceri din Literatura Universală, distincția s-a acordat lui Vlad Russo pentru „Montaigne. Eseuri” și lui Rareș Moldovan pentru traducerea Romanului „Ulise” a lui James Joyce. S-au acordat și 2 premii speciale, ele revenind autorilor Vlad Alexandrescu și Liviu Stroia, pentru volumul „Dimitrie Cantemir. Imaginea de nezugrăvit a științei sacrosancte, ediție bilingvă latino-română”, și lui Cristian Pătrășconiu pentru volumul ,,Masa plăcerii (1 și 2)”,  „Pâinea și lumina vieții: Două dialoguri despre Crăciun și Paști”.  Au fost nominalizați Vlad Macri, Teodor Baconschi, Tudor Dinu, Ioan T. Morar. Adrian Alui Gheorghe și Vlad Alui Gheorghe.

La secțiunea Literatură pentru Copii și tineret câștigător a fost ales Augustin Cupșa cu volumul „Două furnici și un elefant”. Finaliști au mai fost Diana Geacăr, Luminița Corneanu, Ioana Diaconescu și Luminița Voina-Răuț.

La categoria Debut premiul s-a acordat Adrianei Jderu, pentru volumul„Spații mici, proză scurtă” și lui Alex Olteanu pentru cartea – „Scurt tratat despre animale care lucrează de acasă, roman”. În finală au mai intrat Bogdan Perțache și Cătălina Steriu.

Comisia pentru minorități compusă din Markó Béla (președinte), Ana Carolina Dovaly, Slavomir Gvozdenovici, Karácsonyi Zsolt, Mihai Traista (membri), a stabilit următoarele premii.

Pentru literatura maternă:

– cărți în limba maghiară – Lövétei Lázár.

– cărți în limba slovacă, scrise de Pavel Husárik.

Cărțile acestea au fost acordate cu sprijinul departamentului pentru relații interetnice al Guvernului României.

Momentul culminant al galei premiilor USR l-a constituit acordarea premiului Național de Literatură. Acesta i-a fost acordat pentru întreaga operă poetică, poetului Adrian Popescu. Laudatio pentru această secvență importantă a Galei Premiilor Uniunii Scriitorilor din România a fost rostită de Varujan Vosganian.

Această gală a premiilor Uniunii Scriitorilor 2023 este un eveniment organizat de Uniunea Scriitorilor din România și finanțat de Ministerul Culturii. Partener media al acestei gale a fost TVR Cultural.

Din simpla enumerare a cărților ce-au ajuns să fie selectate pentru a putea fi premiate cele mai valoroase, ne dăm seama că și anul editorial 2023 românesc a fost unul deosebit de bogat.

Cred că și filialele scriitoricești existente în țară și-au organizat propriile gale pentru a onora pe cei care, prin creațiile lor, onorează literatura noastră. Adevărul de necontestat este că după 1989, producția de carte, numărul editurilor și al publicațiilor culturale a înregistrat o dezvoltare cu totul deosebită. Cred că niciodată în România, poate, exceptând perioada interbelică, nu a cunoscut o astfel de evoluție valorică. E și aceasta un semn concret că, după Revoluție, România a renăscut și în perimetrul culturii. Și Sălajul nostru are cu ce se lăuda și sub acest aspect.

E adevărat că se scrie foarte mult, dar multe din cărțile ce văd lumina tiparului, mai bine nu ar apărea. Ele sunt din start sortite a fi „îmbrăcate” în colb pe rafturile atâtor de puține librării ce mai există azi, îndeosebi în orașele mici. Tot foarte adevărat este că, îndeosebi literatura beletristică se citește prea puțin încât ne întrebăm unde sunt cititorii? Un posibil răspuns – în fața ecranului computerelor, dar ce anume citesc acolo sunt convins că nu-i beletristică. Lumea s-a schimbat mult și în această privință, dar în rău, pentru că azi oamenii se orientează spre valori de altă natură. Ea crede mai puțin în imaginile artistice din cartea de beletristică. Efectul nociv se vede – s-a atrofiat parcă mult și sensibilitatea omului de azi. Simple păreri. Nu-s opinii!

profesor, Octavian Guțu

Șimleu Silvaniei